Bine ca am invatat sa iert

Sunt multe lucruri pe care le-am invatat de-a lungul timpului si inca invat. Cred ca asta voi face toata viata, voi invata. Cel mai important dintre ele este acela sa fiu eu, sa fiu uman, sa fiu natural. Poate uneori am omis asta, am uitat cine sunt si m-am gandit doar la ce vreau sa fiu. Am trait acolo undeva in viitor impiedicandu-ma de un crunt prezent. Bine ca am invatat sa iert!

Astazi e una dintre zilele acelea cand am nevoie sa ma regasesc, cu o durere de cap la tampla stanga, doua cafele, cateva zeci de tigari si o pastila care sa imi mai aline durerea. Acum orice atingere o simt inzecit sau deloc. M-am gandit ca nu trebuie sa multumesc pe nimeni, judecat voi fi oricum. Sunt la fel ca oricare, un om inainte de toate, un visator in mare parte a timpului, o pasare de noapte, zic eu intr-un mod constructiv, un antisocial inconjurat de oameni ce ii lasa pe ‘experti’ sa ma traga la raspundere pentru faptele mele si ceea ce sunt eu. Oamenii judeca in functie de propriile lor filtre, e viziunea lor, nu definirea mea. Bine ca am invatat sa iert!

Stiu ce inseamna primul esec, am trecut prin prima despartire, si prin a doua, si prin a treia, si nu am invatat nimic. Sunt dispus sa o fac din nou si din nou. Stiu ce inseamna sa iubesti, sa ai inima franta si sa fii singur. Stiu ce inseamna sa nu ai pe nimeni in zilele in care ai nevoie de o imbratisare si am inceput sa cunosc oamenii ca pe propria persoana. Am plans, am ras, uneori am fost real, alteori am pretins, am indepartat oamenii nepotriviti de langa mine, uneori si pe cei potriviti. Am iertat si o sa fac asta in continuare. Am pretins si am existat in propriul meu univers si am revenit cu picioarele pe pamant atunci cand a fost nevoie. Bine ca am invatat sa iert!

Astazi sunt eu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *