Childhood

Nu stiu de cate ori faceti voi asta sau daca ati incercat macar, dar eu, privesc mereu in urma. La oameni, locuri, intamplari, sentimente. De cele mai multe ori zambesc, uneori rad in hohote, alteori sunt melancolic.

Astazi, vreau sa privesc din nou in trecut. Acum aproximativ cinci ani, locuiam intr-un orasel de la malul Dunarii de care imi e dor uneori, locul unde totul si nimic este posibil. Eram doar un baietel plin de visuri intr-o societate inapoiata care ma limita si nu imi permitea sa imi dau frau liber imaginatiei, o societate care ma batjocorea si ma facea doar un robotel printre multi altii. Incepusem sa ma urasc pe mine.

Varsta a fost singurul lucru care imi delimita etapele vietii in acea perioada. Eram iubit de parinti la fel de mult ca si acum, aveam note bune la scoala pentru ca asta era cerinta dar in sinea mea eram incomplet. Asteptam cu nerabdare momentul cand voi merge la facultate si stiam inca de la 15 ani ca Bucuresti va fi orasul care ma va gazdui.

 

Imi doream o schimbare care intr-un final s-a produs. Mi-am facut bagajele si m-am urcat in primul tren imediat ce am aflat ca am fost admis la facultate. Se putea citi fericirea pe chipul meu dar avea sa fie un drum lung si intunecat de care nu eram constient.

Acum am 23 de ani, o alta viziune si perspectiva de viitor dar totusi acelasi baiat ce incearca sa isi retraiasca adolescenta asa cum isi doreste fara a stii uneori ca se afla intr-un mediu mai toxic decat orasul natal.

Wearing:

Jacket – Item Creator

Jeans – ZARA 

Shoes – Bershka 

 

Photo / Sorin Apavaloae

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *